|
Hefe di Clima di NU a reta Carbon Room: Busca 10 isla cu ta traha seriamente pa kita dependencia di fossil fuel |
|
|
|
Thursday, 21 June 2012 09:26 |

Christiana Figueres Directora di Asuntonan di Clima di Nacionnan Uni, tambe tabata un di e oradornan durante un session di e Conferencia Rio +20 caminda varios lider y personahenan prominente den maneho sostenibel a hiba palabra.
Entre nan Prome Minister di Aruba mr. Mike Eman, kende a duna e vision di Aruba pa logra yega na un maneho totalmente sostenibel cu energia alternativa pa aña 2020. E ehecutivo a cuminsa bisando “nos ta reuniendo aki pa un berdad simpel pero fundamental: e dependencia di islanan chikito riba fossil fuel, no ta necesario mas. El a bisa cu a bira un antagonismo masha sorprende di e era aki ta cu di 2005 pa awor e costo pa importacion di fossil fuel di islanan chikito a bin ta creciendo den forma stabiel como un porcentahe di e Gross National Income, den exactamente e mesun periodo ora cu e gastonan di energia di biento y solo a bin ta bahando stabiel. “Un antagonismo doloroso di nos tempo. E ta completamente inaceptabel. Ta hopi cla cu nos tur mester uni forsa pa cambia e realidad aki,” sra. Figueres a bisa e conferencistanan. Pa e motibo ariba menciona, e ta aprecia masha hopi tur loke cu a wordo haci riba tereno aki, cu no tin nada di haber cu e pasion di Sir Richard pa biaha rond mundo, ni e amor di Jose Maria Figueres pa scuba diving, pero “mi ta sigur cu e dos meneernan aki lo bay haci un diferencia masha grandi,” el a bisa refiriendo na e fundador y Presidente di Carbon War Room.
Tur loke el a splica tin di haber cu e Declaracion di Barbados, cu e ta considera uno di hopi curashi, cu un isla chikito a haci relaciona cu nan futuro maneho riba energia y adaptacionnan, pero tambe e ta bin den contexto di e mecanismo financiero cu nan a crea, Small Island Developing State (SIDS). Nan ta bon iniciativanan cu ta crea e framework pa yega na e meta final. Adicionalmente di e ariba menciona, el a bisa cu tin partnershipnan importante cu Carbon War Room ta trece hunto, cu ta dune e confiansa cu lo bay haci un diferencia. Sra. Figueres a sigui pa splica cu CWR a tuma e reto pa yuda Aruba. Pero el a bisa nan cu e kier duna nan un reto. Personalmente, e ta kere cu pa logra e meta na 2020 ta demasiado laat. Y su reto na nan ta pa 2014 e islanan chikito lo ta celebrando e di tres conferencia global di desaroyo sostenibel. El a reta e dos cabayeronan pa presenta na e conferencia aki cu 10 isla cu ta trahando seriamente pa reemplasa fossil fuel por lo menos pa e generacion di coriente, ya cu den transporte e ta un problema mas grandi.
 |